Thursday, January 31, 2008

Opus - Live Is Life


Nanananana
Nanananana (all together now)
Nanananana
Nanananana

Life (nanananana)
Life is life (nanananana)
Labadab dab dab life (nanananana)
Liiiiiiiife (nanananana)

When we all give the power
We all give the best
Every minute of an hour
Don't think about the rest
And you all get the power
You all get the best
When everyone gets everything
And every song everybody sings

And it's life (nanananana)
Life is life (nanananana)
Life is life (nanananana)
Labadab dab dab life (nanananana)

Life is life when we all feel the power
Life is life come on, stand up and dance
Life is life when the feeling of the people
Life is life is the feeling of the band

When we all give the power
We all give the best
Every minute of an hour
Don't think about the rest
Then you all get the power
You all get the best
When everyone gives everything
And every song everybody sings

And it's life (nanananana)
Life is life (nanananana)
Labadab dab dab life (nanananana)
Life is life (nanananana)

Life (nanananana)
(nanananana)
(nanananana)
(nanananana)

Life (nanananana)
Life is life (nanananana)
Labadab dab dab life (nanananana)
Live is life (nanananana)

And you call when it's over
You call it should last
Every minute of the future
Is a memory of the past
Cause we all gave the power
We all gave the best
And everyone gave everything
And every song everybody sang

Life is life

ANDA MOCULESCU

DESCÎNTECE


Atît de departe

odată voi fi
atît de departe
că nimeni
nu va putea
să mă trezească
din moarte.

îmi va fi
atît de bine
prin somn,
încît eu însămi
voi crede
că, totuşi, mai dorm.

Frunzele

în toamna rece, îngerii adorm -
e-n fiecare pas un strop de moarte;
abia mai simt, cînd li se face somn,
acele verzi aripi desfăşurate...

iar paşii noştri, poate, îi mai dor -
e-atît îngheţ şi rară bunătate;

în toamna rece, îngerii nu mor,
ei trec în frunze, flori
sau mai departe...

Invocaţie

nu mă doare nimic
însă, Doamne, greu sufăr -
e o taină la mijloc sau ce e
în ceasul acesta
părăsit de descîntec?


mă întorc în zadar
spre făpturile Tale -
ce e cu mine
şi cum să mă vindec?

Sunetul

miezul cald,
în neant,
se roteşte...

timpul creşte
înecat
de mult alb;

sincopat,
cercuri cad
tot mai greu,
tot mai slab.

Nălucire

ocroteşte-mă Tu,
peste umerii Tăi
lasă-mi capul, încet,
să alunece;

ştiu că eşti Unul
şi-aidoma
celui aflat peste cruce.

lămureşte durerea
din inima mea
ori aşeaz-o în mine
mai rar;

spune-mi în taină
care-s poruncile;
dă-mi un semn
de hotar...

Convertire

te conjur, nu striga,
ar putea să se supere-
mesageri dintr-un altfel de iad
ne sînt toate lucrurile!

El îşi are spionii
cuminţi şi dresaţi
ce ne ştiu toate trucurile...

Doamne al meu,
mă conving că exişti
fiindcă văd:
a atîta încredere oarbă
în toate gîndurile
încît îmi întorc şi celălalt obraz,
mai curînd,
să se bucure!

Descîntece (1)

iarbă roasă de păcate,
de te-aş rupe, de te-aş bate,
n-ai în tine nici o carte,
numai doruri semănate!

că de-am stat şi te-am plivit
sufletul mi-ai bolnăvit
cu mirosuri de iubit
care nu s-au pomenit...

Descîntece (2)

dragoste, eu, umbra ta
aş lega-o de a mea
să-ncerc soarele cu ea:

cînd om fi în zori de zi,
să nu văd, să nu te ştii;
cînd oi fi mai către noapte,
umbra ta să mă dezmiarde!

Descîntece (3)

unde-i sufletul în joc,
toate dragostele îngrop!
numai piatra n-ar lua foc-
şade-n lume, fără loc,
doar se coace la mijloc
că i-e teamă de noroc...

unde-i lan cu firul lung,
numai păsările-ajung;
unde-i fir în mal crescut,
să se umple de sărut..!

Descîntece (4)

mîndră albă, dinţi de fiară,
mi-ai lăsat un dor pe-afară
şi-am uitat să-l strîng din drum
de-a ajuns un fir de scrum...

dragă, dă-mi să mi-l adun
graiul vîntului nebun,
drept în suflet să ţi-l pun,
să nu ai alt dor de-acum!

Wednesday, January 30, 2008

Semnal M - In fiecare zi


I:
Nu-i un vis, e adevarat
Ce-am dorit mi s-a intamplat
Cui sa-i multumesc oare ca te-am intalnit ?
Imi vine sa strig, sa zbor
Simt ca ma topesc de dor
Sunt un alt om de cand tu ai venit
Cu un zambet plin de mister
Tu aduci soarele pe cer
Cu brate deschise m-astepti tot mereu
Cu un cuvant imi provoci fiori
Cu un sarut ma trezesti in zori
Cu un suras stii s-alungi teama din jurul meu.

Refren(x2):
In fiecare mai mult te iubesc
In fiecare zi mai mult te doresc
In fiecare zi esti mai mult pentru mine.

II:
Tu ma certi de cumva gresesc
Tu ma ierti de cum te iubesc
Esti alaturi de mine, la bine, la rau
Vreau sa-ti dau campul plin cu flori
Vreau sa ai cerul fara nori
Vreau sa simt multumuri noaptea in glasul tau.

Refren(x2):..

Tuesday, January 29, 2008

Pink Floyd - Money


Money, get away.
Get a good job with good pay and youre okay.
Money, its a gas.
Grab that cash with both hands and make a stash.
New car, caviar, four star daydream,
Think Ill buy me a football team.

Money, get back.
Im all right jack keep your hands off of my stack.
Money, its a hit.
Dont give me that do goody good bullshit.
Im in the high-fidelity first class traveling set
And I think I need a lear jet.

Money, its a crime.
Share it fairly but dont take a slice of my pie.
Money, so they say
Is the root of all evil today.
But if you ask for a raise its no surprise that theyre
Giving none away.

Huhuh! I was in the right!
Yes, absolutely in the right!
I certainly was in the right!
You was definitely in the right. that geezer was cruising for a
Bruising!
Yeah!
Why does anyone do anything?
I dont know, I was really drunk at the time!
I was just telling him, he couldnt get into number 2. he was asking
Why he wasnt coming up on freely, after I was yelling and
Screaming and telling him why he wasnt coming up on freely.
It came as a heavy blow, but we sorted the matter out

Thursday, January 24, 2008

Friday, January 18, 2008


Alexandru Andriţoiu - Amintire din provincie


"Cu atenţie mărită
Orice fată se mărită"

Tu care-ai fost un porţelan de Saxa,
blând trandafir amirosind discret,
mi-ai zdruncinat cuvintelor sintaxa
şi-o parte din chenzina de poet.

Seara veneai în urbea solitară
unde creşteau arţari şi sicofanţi,
eram elev la şcoala militară
şi-aveam sfieli şi pantaloni bufanţi.

Erai frumoasă, văduvă, distinsă
şi-ntr-un amurg ce-agoniza în spume
deodată fără jenă mi-ai pretins să
fugim la naiba, amândoi, în lume.

Răpus de pielea cu miros de cetini,
de tremurul sprâncenelor de tuş,
am adunat un pol de pe la prieteni
şi-am luat bilete până la Beiuş.

Acolo însă, fire muierească,
tu ai sedus un doctor bătrâior.
La şcoală n-au mai vrut să mă primească
şi am rămas în sat agricultor.

De-atunci urăsc: nurliile vădane
şi ochii lor prăpăstioşi şi reci
oraşele cu B, calea ferată
şi doctorii trecuţi de 40.


Petru Anghel – Fiul risipitor
Iertaţi-mă că am fugit de-acasă,
ca un cocor vâslind spre alte zări,
dar era cald şi nu-mi plăcea la coasă
fiind atras de alte întâmplări.
Regret acum, mi-e dor de iarba sfântă,
de seara-n care umblă vârcolaci.
Aş vrea-n livadă să mă iau la trântă
şi să mănânc plăcinte şi colaci.
Să pasc trei oi pe-un câmp uitat de lume,
să nu mai văd maşina 33.
M-am săturat s-aud aceleaşi glume
şi să fac curte-aceloraşi femei.
La ţară nu ai condică şi ore,
totul e clar şi blând şi bun şi cert,
nu vezi portari ce vor să te devore
că ai venit la şapte şi un sfert.
De-aş fi rămas sub zări imaculate
să sorb aroma toamnelor din vii,
eram mai gras, plesneam de sănătate
şi aş fi scris mai multe poezii.


Horia Bădescu – Imprecaţie serafică

după poezia Blestem)

Fiindcă mă laşi cum lasă trenul gara
şi fluturele crisalida lui
te blestem să înoţi în Niagara
şi să-ţi citească proză Ion Ţugui.

Martori să n-ai, când tu vei fi mireasă
să circuli numai cu tramvaiul trei,
să ai serviciul sus, la Mântuleasa
şi casă în comuna Ţăndărei.

Când vine seara dantelând perdele
de nori prelungi cu sclipet diafan,
să mergi pe jos la Turnu Măgurele
dupa covrigi cu sare şi susan.

Să plângi cu lacrimi mari de Super-Dero,
să-ţi cânte la trompetă un vecin,
să nu poţi şti nicicând cine-a fost Nero
şi să-ţi turbeze setterul ... Amin !


Ana Blandiana – Totală confuzie

Suntem doi şi totuşi unul
nici nu mai ştiu care
e trupul tău, care
e trupul meu.
Care e clavicula mea
care e invers.
Pun mâna pe ochiul meu
şi pe tine nu te mai aude
nimeni şi niciodată.
Pun mâna pe glezna ta
şi-mi simt reumatismul.
Ne confundăm până la salariu.
Tu eşti eu, eu sunt tu,
până şi coastele sunt la fel,
nici una independentă.
dacă te duci, Siamezule,
lasă-mi cheia apartamentului.



Dan Deşliu – Imprevizibila aventură

Pe unde vremea se trecu
în strălucire funerară
am mai rămas doar eu şi tu
şi-un înger cu chelie rară.
Apus de foc insinuând
candoarea firelor de nalbă,
te-am urmarit cu-acelaşi gând
din Cotroceni în Balta Albă.
Păunii zilelor târzii
vor ceru-n rană să-l însemne.
Ţi-am scris un tom de poezii
în cămăruţa mea cu lemne.
Prevăd destinul ce mi-e dat
expus în termeni mai enclitici.
Vom merge amândoi la Sfat
fără nuntaşi şi fără critici.
Să ne grăbim cât toamna nu
ne ia o parte din fiinţă
şi prinşi de vrajă, eu şi tu
să facem schimb de locuinţă.
Apoi să ningă peste noi
cu pene tremurând în pace
şi penele s-or face sloi
şi sloiul pene se va face.
Căci viaţa e un chichirez,
o şmecherie foarte simplă :
Îţi pare că se-ntâmplă tot
pe când nimic nu se întâmplă.


Mircea Dinescu – Cer scuze tuturor

N-am vină că am plete şi că mă cheamă Mircea,
eu n-am rănit pe nimeni nici cuie n-am bătut
în scaune de prieteni, aşa că mult mă mir ce-a
fost în capul celor ce m-au vroit recrut.
Pruncia mea cu zmee din palide provincii
apoi adolescenţa, stafie prin liceu,
citind suave stihuri din Heine şi Da Vinci,
pentru acestea toate nu sunt de vină eu.
Nu sunt de vină, iată că se mai poartă blugii
că fetele au ochii ca două păsări mov
şi nici că-n toamna beată când se despoaie rugii
omizile dau buzna grăbite în alcov.
nu sunt de vină, sigur, că n-am fost în războaie,
şi dac-am rupt o roză vă rog să mă iertaţi
căci eu urăsc războiul şi plâng după o oaie
şi mă-nfrăţesc cu-o ştiucă cu icre de erzat.
Pentru acestea toate, scuzaţi-mă ! Cer scuze.
Eu sunt copilul fraged ce crede-n cucuruz.
Rămân aici cu gura înfiptă în harbuze
Căci ce mi-e Slobozia şi ce mi-e Santa Cruz ...


Petre Ghelmez – Scrisoare improvizată

Aroma verii scade, se sinucid lalele,
La ora 5 e seară, la ora 8 târziu,
Răpus de-o grea tristeţe, iubita mea, îţi scriu
Pe nepăsarea unui caiet cu pătrăţele.
E linişte, se-aude în aerul pustiu
Cum trec corect cocorii sub razele de stele,
Un tren venind nostalgic în gară la Lehliu
Îşi arcuieşte trupul sub negre păsărele.
Ce să-ţi mai spun ? Miroase năprasnic Căpşunica,
Chiria am plătit-o şi nu mai sunt restant,
Cei de la Ascensorul tot n-au făcut nimica.
Când vine seara, luna-i un galben briliant.
Şi speriat de toamnă, să nu m-apucă frica,
Citesc cu voce tare din Ivasiuc şi Kant.


Ion Horea – La cules de cucuruze

S-a făcut deodată toamna, pică frunza de durere,
cucuruzu-i copt de-acuma, copţi şi pomii cei cu mere;
şi dovleci ca nişte bombe, explodează pe tarlale,
de te nimereşte vreunul, vai de treburile tale !
Prunele brumate tare s-au făcut răchie bună,
care sună în butoaie şi, de-o bei, în cap îţi sună.
Mi-este poftă să dau iama lipăind prin cucuruze ;
foşnetul acelor săbii proaspăt încă în auz e,
şi să duc coceni cu braţul, să-mi călesc muşchiulatura,
şi de-atâta oboseală să strig : ura ! ura ! ura !
iar când luna cade bleagă ca o mură în fântână,
să mă duc la primărie cu un cucuruz în mână.
Să zic : iată, domn primare, ce de boabe clasa-ntâia
are cucuruzul ăsta care-i galben ca lămâia,
dă-mi şi mie o parcelă s-o lucrez, să nu fiu trist,
în natura cea bogata, să mă bucur că exist.
- Fraţi ai mei din capitală, vă sfidez şi vă acuz,
dacă nu veniţi cu mine la cules de cucuruz !


Adrian Păunescu – Cui ne laşi, Ană ?
(dupa poezia Karenina)

Vine un tren şi Ana Karenina
Dă să se-arunce musai către el.
Mecanicule, stop, fă stop maşina,
E măritată, are şi inel.

M-apropii, zic : ce-nseamnă asta, doamnă ?
Vrei să ne laşi buimaci şi-ai nimănui,
Păi, gestul ăsta tragic, zău, înseamnă
În inima bărbăţilor un cui.

Nu face fapta asta colosală,
Nu vezi că nu mai ştim ce vrem şi cum.
Ascultă, se-aude-o vânzoleală
Mai e un tren, auzi-l, e pe drum.

Ne laşi orfani? Ce vom iubi de-acuma
Tu eşti fantoma Anelor prin veac
Picând pe noi cum poate numai bruma
Cade de zor pe umilul arac.

Nu vezi că dânsa n-are nici o formă
Locomotiva vreau să zic, e-un soi
De fierărie veche şi diformă
De parc-ar fi maşina 72.

O, Ana, Ana, Ana, Ana, Ana,
Gândeşte-te la soţul tău fidel
Care va bea otrava dintr-o cană
Şi disperaţi, vom bea în rând cu el.

Se uită Ana palidă şi tristă
Şi tremura ca frunza de copac.
Apoi îşi suflă nasul în batistă
Şi-ntreabă-ncet : Sunteţi cumva ... burlac ?


Nicolae Stoian – Atenţi la ravagiile toamnei

Motto :

"Plouă, e urât, e toamnă,
pentru noi nimic nu-nseamnă."

Al naibii, toamna vine iar la noi
lălăie ca o galbenă mireasă,
ameninţându-ne cu vânt şi ploi,
dar noi cântăm voioşi şi nu ne pasă.

Ce crede dânsa că ne ameninţă
cu brici de aur frunze retezând ?
O, anotimp fără de referinţă,
nu vei găsi răgaz la noi nicicând.

Poţi tu să-ţi scuturi coafura rară,
să sufli cu puteri de semizeu,
tristeţea neagră nu ne împresoară
oriunde-am fi : la Iaşi sau la Ciceu.

Nu ne-nspăimântă trena mortuară !
cântăm voioşi cu glas mereu fierbinte
o melodie drastică şi clară :
"Adio, pa, bonjur şi ... n-am cuvinte !"
(http://cerculpoetilor.net)

Wednesday, January 16, 2008

Horatiu Malaele

Intr-o dimineata


Sinucigasul


Scapino


Sunday, January 13, 2008

Mahalia Jackson - Just A Closer Walk With Thee


Mahalia Jackson - Just A Closer Walk With Thee
Just a closer walk with Thee,
Grant it, Jesus, is my plea.
Daily walking close to Thee,
Let it be, dear Lord, let it be.

I am weak, but Thou art strong
Jesus, keep me from all wrong.
I'll be satisfied as long
As I can walk, dear Lord, close to thee.

In this world of toil and snares,
If I falter, Lord, who cares?
Who but Thee my burden shares?
None but Thee, oh Lord, none but Thee.

When my weary life is o'er
Pain and suff'ring are no more.
Who will lead me safely o'er
Canaan's shore, that sweet Canaan's shore.

Thursday, January 10, 2008

Andrei Pandele


(O poză face cât o mie de cuvinte)
Andrei Pandele a fost închis în cutia Pandorei comuniste. Acum putem întredeschide, cu frică, acel capac. Totul expus într-o expoziţie, “Fotografii interzise şi imagini personale”
Vernisaj joi, 20 decembrie/ 17h00
20 decembrie 2007 -3 februarie 2008
Galeria etaj 3/4, MNAC
Bd. Nicolae Bălcescu, nr.2 (Teatrul Naţional Bucureşti)
Fotografia poate devia de la dorinţa de a înmagazina cumva momentele plăcute, spre microbul artei fotografice. O fotografie de artă nu mai vizează evenimentul în sine ci senzaţia celui care vede evenimentul ochiul de artist.
De treizeci de ani, Andrei Pandele se uita atent la orasul lui, Bucuresti. Cu meticulozilate, el a inregistrat tot. Fotografiile lui povestesc istoria unui oras traumatizat care inca incearca sa-si vindece ranile. Andrei Pandele nu a fost doar un martor “privilegiat” al vremurilor ci mai ales un excelent fotograf, cu o privire pertinenta si de o estetica impresionanta. Compozitia riguroasa a imaginilor sale ne aminteste de un alt mare martor al secolului, Henri Cartier-Bresson, pe care Andrei Pandele l-a insotit in 1975 in timpul unei calatorii prin Romania.

Intre marturie istorica si poetizare a realului, fotografiile lui Andrei Pandele par sa reintroduca cotidianul in evenimentul istoric. Incepand cu cliseele realizate inainte de 1989, in timpul revolutiei si de atunci incoace, istoria recenta a Romaniei devine perceptibila prin intermediul privirii decalate a lui Andrei Pandele. Fotografii cu nuante ironice, cateodata dulci-amare.

“Ma intereseaza actiunea si viata reala. Ma farmeca lumina si culoarea. Sunt atras de convergente irepetabile intre lumini si subiecte efemere. Imaginile personale - un fel de paranteze la fotografiile interzise - sunt facute dupa dispozitie, la convergenta dintre vreme, lumina si subiect. Aveam speranta tulbure ca voi strange fotografiile intr-o carte peste douazeci de ani." Andrei Pandele
Organizatori: MNAC, Ordinul Arhitectilor din Romania
Parteneri MNAC: HP, BRD
Sponsori: Peroni, Aras, Ame Design, Mons Medius
Partneri media: 24 Fun, Re:PUBLIK, Igloo, Arhitectura

Tuesday, January 8, 2008

Balerina Alina Cojocaru şi tenorul Michal Lehotsky, în ianuarie, la Opera Naţională Bucureşti

Mediafax:
Opera Naţională Bucureşti (ONB) a programat, pentru început de an, o serie de reprezentaţii ce se vor bucura de prezenţa unor artişti precum Michal Lehotsky din Slovacia, care va interpreta rolul Don Jose din opera "Carmen", de Bizet, în reprezentaţia de miercuri, de la ora 18.30.
Potrivit ONB, Lehotsky va evolua alături de Vicenţiu Ţăranu, Liviu Indricău, Lucian Corchiş, Octavian Vlaicu, Florin Simionca, Oana Andra, Felicia Filip, Simona Neagu, Sidonia Nica, sub bagheta dirijorului Răsvan Cernat.
Sâmbătă, tenorul slovac va întrupa personajul Radames din celebra creaţie verdiană "Aida", în compania soliştilor Octavian Vlaicu, Ecaterina Ţuţu, Mariana Colpoş, Pompeiu Hărăşteanu, Ştefan Ignat, Teodor Ilincăi, Madeleine Pascu, la pupitru aflându-se dirijorul Iurie Florea.
De asemenea, celebra balerină Alina Cojocaru şi partenerul său, Johan Kobborg, solişti ai Teatrului Covent Garden din Londra, vor reveni duminică la Bucureşti, unde vor interpreta personajele Nikia, respectiv Solor, în spectacolul "Baiadera" de Minkus. La pupitru se va afla dirijorul Tiberiu Soare.


Baiadera
13.01.08 (18:30)
Nikia - ALINA COJOCARU, Solor - JOHN KOBBORG, Gamazatti - Bianca Fota, Brahmanul - Tiberiu Almosnino, Magdavaia, fachir - Valentin Stoica, Digmanta, rajah - Antonel Oprescu, Idolul de bronz - Robert Enache, Trei umbre - Andra Ionete, Gabriela Popovici, Adela Crăciun, Dirijor: Tiberiu Soare

Eugen Simion lansează, de ziua lui Mihai Eminescu, 12 volume ale manuscriselor poetului naţional

Eugen Simion lansează, de ziua lui Mihai Eminescu, 12 volume ale manuscriselor poetului naţional
MEDIAFAX:
Un număr de 12 volume din ediţia facsimilată a manuscriselor lui Mihai Eminescu va fi lansat pe 15 ianuarie, la împlinirea a 158 de ani de la naşterea poetului, de către Eugen Simion, fostul preşedinte al Academiei Române, la sediul Bibliotecii Academiei Române.
Cele 12 volume, lansate într-un tiraj de 750 de exemplare, se adaugă altor şapte astfel de volume apărute, începând cu anul 2005.
Volumele au fost tipărite la tipografia Monitorului Oficial, fiind publicate la iniţiativa Fundaţiei Naţionale pentru Artă şi Ştiinţă, conduse de Eugen Simion, şi a Bibliotecii Academiei Române. Coordonatorul acestor ediţii este Eugen Simion.
"Facsimilarea manuscriselor lui Mihai Eminescu este, după părerea mea, cel mai important proiect cultural românesc derulat în această perioadă. Acum am realizat şapte manuscrise publicate în 12 volume. A fost un efort extraordinar pentru că banii pentru publicarea lor - 900.000 de lei - au venit în septembrie 2007, foarte târziu", a declarat pentru MEDIAFAX academicianul Eugen Simion. El a precizat că fondurile sunt de la bugetul Academiei Române.
"Sper ca în doi ani de zile să pot spune că am facsimilat toate cele 24 de volume, care cuprind 14.000 de pagini scrise de Mihai Eminescu", a mai spus fostul preşedinte al Academiei.
Fiecare volum este însoţit de un CD cu imaginea originală a manuscrisului.
Ca şi în anii anteriori, cele 12 volume cu manuscrisele lui Mihai Eminescu vor fi lansate de ziua poetului naţional, 15 ianuarie.
Lansarea volumelor cu opera lui Eminescu va prilejui şi desfăşurarea unui moment artistic susţinut de actorul Ilie Gheorghe de la Teatrul "Marin Sorescu" din Craiova. Acesta va susţine un recital cu poezii de Mihai Eminescu.
O mare parte din cele 750 de exemplare cu manuscrisele lui Eminescu vor fi transmise gratuit bibliotecilor regionale din ţară, însă volume se vor găsi şi la Biblioteca Academiei Române, de unde vor putea fi cumpărate. Ulterior, volumele vor intra şi în librării, la un preţ care urmează să fie stabilit..
Manuscrisele lui Eminescu, păstrate de Titu Maiorescu într-o celebră ladă a poetului şi donate Academiei în 1902, au fost legate în 45 de caiete, fără o cronologie strictă şi fără o ordine tematică. "Caietele" au fost citite, descifrate, reproduse în ediţii succesive timp de un secol de câteva generaţii de eminescologi, fiind lăsate apoi în tezaurul Bibliotecii Academiei. La ora actuală, facilităţile tehnice permit reproducerea fidelă a textelor, astfel că Academia a reluat în 2005 proiectul ediţiei facsimilate. Primul pas a fost făcut în 1999 de ministrul Culturii de atunci, Ion Caramitru, care a alocat 90.000 dolari pentru achiziţionarea unui scanner performant, folosit la realizarea volumelor apărute până acum.


Personal aş aştepta şi pentru ceilalţi autori români atâta atenţie. Pate merită şi Sorescu, Arghezi, Nichita Stănescu, Marin Preda...

Thursday, January 3, 2008

Wednesday, January 2, 2008

Tuesday, January 1, 2008

robben ford



with Miles Savis & Santana


with Larry Carlton












Traffic de la data de 6 octombrie 2007